Profanul din mine ar vrea să-şi exprime sacrul din Sine;
Gura ar vrea să mă rostească;
Urechea ar vrea să mă audă;
Mâna ar vrea să mă scrie;
Cuvântul ar vrea să mă dăinuie;
Mintea ar vrea să mă-nţeleagă;
Puterea ar vrea să mă cuprindă.
Să mă cuprindă unde, cum şi când?
Poate ieri, poate azi, poate mâine,
Poate aici, poate dincolo.
Surâd de chinul care le pătrunde
Şi cânt de neputinţa lor.
De vorbeşti poate de acel mic sâmbure
ce-n fiecare fiinţă sălăsluieşte:
de n-ar avea porţile deschise
gură, să rostescă,
ureche, să audă,
mână, să scrie,
cuvânt, să dăinuie,
minte, să-nţeleagă
şi putere, să cuprindă
n-ar fi orb, surd, mut, idiot şi slab?
Oare rolul e mai prejos decât actorul ce cu sârg îl joacă?
