O ce noapte prea-frumoasă
Se coboară ca în poveşti,
E cu zâne presarată
Şi cu îngeri la fereştri,
Stelele ne luminează
Iară luna felinar,
Ne priveşte şi veghează
La al nopţii blând hotar,
Tânără ca o mireasă
Mândră ca un giuvaer,
Se înalţă luminoasă
Pe al bolţii arc de cer,
Mă închin o lună, Ţie,
Şi cuprins de al tau dor,
Mă înalţ până la stele,
Mă cufund în lumea lor.
